In politica si guvernarea
românească, discriminarea capătă numeroase sensuri și forme. De la
politicile salariale, de la aprecierea importanței muncii depuse, de la
soluțiile pronunțate de instanțe, de la punerea în aplicare a legilor toate sunt
discriminatorii. Cum poți majora salariile unei categorii profesionale acordând
procentul maxim, în timp ce celelalte categorii profesionale vor trebui să
aștepte trei ani? Cumva rata inflației, a dobânzilor bancare, a scumpirilor
utilităților, alimentelor sau a medicamentelor, se va face diferențiat în funcție de cuantumul
venitului? Cum poți stabili care profesie e mai importantă în societate, când
fiecare are specificul ei? E ca și cum am hotărî că aerul e mai important ca
apa, sau invers. Facem salarii europene pentru unii și românești pentru
ceilalți. Sporuri prevăzute de lege pentru munca desfășurată în anumite
condiții, sau pentru munca desfășurată în timpul repausului săptămânal sau
sărbători legale, acordate sau neacordate în anumite instituții în funcție de
gradul de înțelegere al legii de către factorii responsabili, deși activitatea
desfășurată respectă și îndeplinește aceleași condiții. Soluția câștigării
drepturilor neacordate ar fi instanța de judecată. Pe lângă faptul că datorită
numeroaselor cauze înaintate instanțelor ne-am transformat intr-o țară de
procesomani, aici șoc. Deși sunt procese cu aceleași cauze, condiții,
solicitări, chiar în cadrul aceleași instituții sau categorie profesională,
soluțiile pronunțate de instanță sunt diferite. Dacă acestea sunt câteva
situații care privesc angajații, nici pensionarii nu sunt ocoliți. Pensii calculate
pentru cei care au muncit mai mici decât pensia minimă garantată. Ajutoare sau
drepturi legal prevăzute, suspendate, prorogate sau înghetate, medicamente
gratuite dar impozitate. Oare răspunde cineva pentru aceste situații
discriminatorii? Cu siguranță nu. Ordonatorii de credite sau managerii vor
spune că nu au știut de astfel de situații sau că au fost dezinformați de
subalterni, deși când le sunt aduse la cunoștință bat cu pumnul în masă și
declară că își asumă decizia, judecătorii sunt inamovibili iar politrucii și
guvernanții că sunt constrânși de tot felul de restricții bugetare sau de
aplicarea eronată a dispozițiilor legale de către funcționari. Soluția este legea.
Legea clară, neinterpretativă, aplicată unitar și nediscriminator, o lege care
să nu se modifice prin zeci de ordonanțe în funcție de bunul plac sau interesul
unui grup. Conform citatului,, unde-i lege, nu-i tocmeală ”, în aceeași cauză
nu pot avea dreptate ambele părți, dar în procese cu aceeași cauză dreptatea
trebuie să fie de aceeași parte. Și totuși la alegeri veți plăti. Sau nu. Până
atunci noi ne vom zbate în continuare în minciună, nesiguranță, manipulare și
ipocrizie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu