Referendum.

    Legislația românească prevede trei tipuri de referendum național: unul este cel pe care îl convoacă președintele și prin care românii sunt chemați „să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, conform art. 90 din Constituție, al doilea pentru modificarea Constituţiei si al treilea pentru demiterea preşedintelui, în cazul unei proceduri de suspendare a acestuia, votată de Parlament.

    Primul are caracter consultativ, iar efectele sale sunt indirecte, asa cum a fost cel convocat in 2009 de Basescu referitor la Parlamentul cu 300 de alesi. Cu toate ca are caracter consultativ, pentru faptul ca reprezinta vointa populara, exista recomandarea punerii in practica neexistand insa un termen limita de aplicare.

    Cel de-al doilea, se organizeaza in conformitate cu art. 150 din Constitutia Romaniei, atunci cand sunt propuneri de revizuire a acesteia. Un exemplu in acest sens este referendumul pentru familia traditionala initiat inca din 2016 de catre Coalitia pentru Familie, prin strangerea a 3.000.000 de semnaturi in vederea propunerii de revizuire a Constitutiei. Modificarea solicitata constand in redefinirea familiei care se întemeiază în urma căsătoriei între „un bărbat și o femeie”.  

    Despre al treilea nu mai este cazul sa discutam, se stie ca protagonist a fost Basescu care a ramas pe post datorita boicotarii referendumului.

    Atat referendumul pentru revizuirea Constitutiei cat si cel pentru demiterea presedintelui, au caracter decizional si efecte imediate.