Despre pensii militare in Romania...

    Primele prevederi legale referitoare la pensiile militare apar in Legea din 3 iulie 1865 si ii sunt datorate lui Cuza, pe baza unor prevederi din legislația franceza.

    Domnitorul Carol, viitorul Rege Carol I, a completat această legislatie cu aceeasi atenta preocupare si respect.

    In perioada comunista regimul pensiilor pentru militari a fost reglementat prin decretele nr. 293/1959, 141/1966 si 241/1977.

    Dupa revolutie, sistemul pensiilor militare de stat este reglementat de Legea nr. 164/2001, sistem care face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunitatii Europene, Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 97/96/EC adoptata in considerarea jurisprudentei Curtii Europene de Justitie.

    In anul 2010, pensiile militare sunt incluse in sistemul unitar de pensii chiar daca masura a fost una neconstitutionala si in totala contradictie cu legislatia europeana in domeniu.

    Revenirea la normalitate si reintroducerea pensiilor militare, se produce prin legea 223 din 2015, dar din nefericire o lege neaplicata in integralitatea ei, ciuntita si mutilata prin tot felul de ordonante cu prevederi discretionare si discriminatorii.

    Despre sistemul public de pensii, primele informatii apar cu ocazia infiintarii de asociatii de intrajutorare muncitoreasca iar primele dispozitii legale privind instituirea de pensii apar in legea minelor din 1895.

    Pensiile speciale au debutat abia in 1997, odata cu introducerea pensiilor de serviciu pentru magistrati. Ulterior pensiile speciale s-au legiferat si pentru piloti, diplomati, parlamentari si grefieri.

    Cu toate ca pensiile militare sunt cele mai vechi, au fost recunoscute de domnitori, regi, comunisti sau democrati, sunt reglementate in legislatia nationala si europeana, ele au devenit cele mai hulite, denigrate si discriminate.

    Desi prin Decizia C.C.R. nr.20 din 2000, Curtea Constitutionala constata ca: ,, între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente “, raportand situatia magistratilor la cea a militarilor si nu invers, tratamentul aplicat in prezent de catre guvernanti este total diferit si discriminator.

    Sa speram ca finalul de an ne va feri de noi masuri de falsa austeritate, prin care perdantii sa fim doar noi. Guvernantii ar trebui sa tina cont ca si noi contam.

Care pe cine respecta?

     Stimabili politicieni, de toate rangurile si culorile politice, v-a placut parada militara de Ziua Nationala a Romaniei? V-au placut militarii care au defilat? V-ati simtit mandri si ati fost impresurati de patriotism? 
    Daca da, atunci incetati cu denigrarea militarilor, cu defaimarea si dezinformarea. Militarii indiferent de arma, sunt singurii angajati care au renuntat la propriile drepturi conferite de lege, in favoarea apararii acestora si a vietii celorlalti cetateni. 
    V-ati uitat cu mandrie si sentimente inaltatoare la ,, sclavii “ muti in nemultumirea lor care v-au dat onorul. V-ati intrebat oare daca sunteti demni sa primiti onorul si daca meritati sa va fie aparate fundurile nobile? V-ati intrebat ce ati facut bun pentru militari? 
    Cred ca nu sau poate nu stiti, mai nimic. I-ati amagit cu legea salarizarii, cu plata zecilor de mii de ore suplimentare si a altor drepturi de natura salariala. I-ati mintit si supus oprobriului public printr-o lege a pensionarii ce nu a fost aplicata niciodata in integralitatea ei si pe care ati ciuntit-o in fel si chip. Revizionati cu ochii mintii parada de ieri si intrebati-va daca voi sunteti capabili sa faceti ce fac si ce au facut militarii si daca v-ar multumi salariile si pensiile pe care le acordati. 
    Cu credinta ca lacrimile de pe obraz si tremurul din corp, se datorau sentimentelor de apreciere si recunostinta si nu ca urmare a gerului, sper sa reparati nedreptatile comise.

Ce-i lipseste Romaniei?

 

     Romaniei ii lipsesc romanii. Romanii preocupati de dezvoltarea tarii si de cresterea nivelului de trai, nu doar de propria inavutire si preamarire. Romanii patrioti care sa lupte pentru unitate si integritate teritoriala, pentru pastrarea valorilor si a traditiilor populare, pentru valorificarea resurselor naturale in interesul Romaniei si al romanilor. Romanii preocupati de respectarea si aplicarea  legii in spiritul si litera acesteia, nu interpretarea discretionara, discriminatorie sau in interesul unei persoane sau clase politice. Romanii care sa arate compasiune si empatie fata de semenii aflati in suferinta, respect, profesionalism si bun simt. Romanii intelegatori, toleranti, dispusi la comunicare si dialog. Romanii amabili, serviabili, ospitalieri si plini de voie buna. Romaniei ii lipsesc romanii care sa faca ceva pentru ea. 

    Din nefericire cu totii am devenit egoisti, ipocriti, indiferenti, preocupati doar de propria persoana sau interese, uitand sa fim oameni. 

    Romaniei ii lipsesc romanii oameni.

Oare P.N.L.-ul moare?

     Dupa parerea mea in scurt timp P.N.L.-ul va dispare sau cel putin conducerea acestuia. 
     Si asta se va datora nu prostiilor comise de Ludovic Orban ci interesului manifestat de P.D.L.-ul lui Blaga. In 2014 este ales in functia de presedinte al P.N.L., Klaus Iohannis, super primarul Sibiului. Acesta pune bazele fuzionarii P.N.L. cu P.D.L., asigurandu-si sustinerea candidaturii la prezidentialele din 2014, sef de campanie fiind numit Blaga. Oportunitatile deschise de gafele lui Orban, de scaderea din sondaje a lui Iohannis, de adversitatea romanilor fata de P.S.D.si probabil de eventualul candidat al acestora, i-au trezit interesul lui Blaga pentru putere si de ce nu pentru reinventarea P.D.L.-ului. 
    Asemeni filmelor S.F. in care aliens isi devoreaza gazda din interior, asa si vechii pedelisti vor reinventa partidul. Avand deja in fata modelul ,, primar de succes / presedintele ales “ al lui Iohannis, nu este exclus ca dupa castigarea sefiei P.N.L.-ului, Blaga sa propuna pentru viitorul presedinte al Romaniei un alt primar de succes al tarii si anume marele Boc. 
    Oare sa se reuneasca tripleta BBB, Basescu, Blaga, Boc? Pe baza acestui rationament, ma intreb daca nu cumva acest scenariu nu e si in mintea jucatorului Basescu. Cum altfel si-ar mai asigura protectia daca reprezentantul pesedistilor ar castiga prezidentialele? 
    Nu de alta, dar daca Codruta a picat, Lazarica e pe faras iar Elena Udrea ajunge in puscarie in Romania si probabil se va sparge, pe fondul mentinerii cinstite si corecte a luptei impotriva coruptiei sa nu cumva sa se redeschida dosarele flotei, mosia Nana sau scandalurile legate de casa din Mihaileanu si creditul de la CEC.

Dezinformare sau ignoranta?

 

     E plin facebook-ul de distribuiri ale buletinului de vot editat si adnotat vis-a-vis de omisiunile voite ale politrucilor pentru a ne induce in eroare la referendum. Nu neg talentul autorului sau autorilor in ceea ce priveste aptitudinile informatice. Din pacate doar la atat se rezuma talentul. Lipsa cunostintelor de drept e scuzabila, insa nepriceperea, neinformarea, necitirea Constitutiei nu pot fi scuzabile. Mai mult decat atat propagarea unor astfel de imagini nu fac altceva decat sa manipuleze si sa dezinformeze. 

    Legea nu are numar pentru ca este Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei. Se adopta de Parlamentul Romaniei si se publica in Monitorul Oficial. Aceasta a fost publicata in M.O. nr. 798 din 18.09.2018. Cat despre ce Parlament a adoptat aceasta lege, intrebarea este halucinanta. Parlamentul European nu poate adopta legi de revizuire a Constitutiei Romaniei, ba de fapt al niciunui stat. Modificarea Constitutiei se poate face pentru unul sau mai multe articole. Acesta este motivul pentru care in buletinul de vot nu se trece intrebarea sau intrebarile, ci sunt prevazute in legea de revizuire. 

    Ce faceai daca buletinul de vot avea 79 de intrebari corespunzatoare celor 79 de articole modificate la referendumul din 2003? Probabil sarbatoreai si Pastele si Craciunul la sectia de votare. In ceea ce priveste afirmatia ca nu stii ce votezi, e adevarata doar daca nu te informezi. 

    In ce priveste scopul, motivele, interesul, cui serveste, etc. sunt alte discutii.

Referendum.

    Legislația românească prevede trei tipuri de referendum național: unul este cel pe care îl convoacă președintele și prin care românii sunt chemați „să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, conform art. 90 din Constituție, al doilea pentru modificarea Constituţiei si al treilea pentru demiterea preşedintelui, în cazul unei proceduri de suspendare a acestuia, votată de Parlament.

    Primul are caracter consultativ, iar efectele sale sunt indirecte, asa cum a fost cel convocat in 2009 de Basescu referitor la Parlamentul cu 300 de alesi. Cu toate ca are caracter consultativ, pentru faptul ca reprezinta vointa populara, exista recomandarea punerii in practica neexistand insa un termen limita de aplicare.

    Cel de-al doilea, se organizeaza in conformitate cu art. 150 din Constitutia Romaniei, atunci cand sunt propuneri de revizuire a acesteia. Un exemplu in acest sens este referendumul pentru familia traditionala initiat inca din 2016 de catre Coalitia pentru Familie, prin strangerea a 3.000.000 de semnaturi in vederea propunerii de revizuire a Constitutiei. Modificarea solicitata constand in redefinirea familiei care se întemeiază în urma căsătoriei între „un bărbat și o femeie”.  

    Despre al treilea nu mai este cazul sa discutam, se stie ca protagonist a fost Basescu care a ramas pe post datorita boicotarii referendumului.

    Atat referendumul pentru revizuirea Constitutiei cat si cel pentru demiterea presedintelui, au caracter decizional si efecte imediate.