vineri, 12 octombrie 2018

Oare P.N.L.-ul moare?







     Dupa parerea mea in scurt timp P.N.L.-ul va dispare sau cel putin conducerea acestuia. 
     Si asta se va datora nu prostiilor comise de Ludovic Orban ci interesului manifestat de P.D.L.-ul lui Blaga. In 2014 este ales in functia de presedinte al P.N.L., Klaus Iohannis, super primarul Sibiului. Acesta pune bazele fuzionarii P.N.L. cu P.D.L., asigurandu-si sustinerea candidaturii la prezidentialele din 2014, sef de campanie fiind numit Blaga. Oportunitatile deschise de gafele lui Orban, de scaderea din sondaje a lui Iohannis, de adversitatea romanilor fata de P.S.D.si probabil de eventualul candidat al acestora, i-au trezit interesul lui Blaga pentru putere si de ce nu pentru reinventarea P.D.L.-ului. 
    Asemeni filmelor S.F. in care aliens isi devoreaza gazda din interior, asa si vechii pedelisti vor reinventa partidul. Avand deja in fata modelul ,, primar de succes / presedintele ales “ al lui Iohannis, nu este exclus ca dupa castigarea sefiei P.N.L.-ului, Blaga sa propuna pentru viitorul presedinte al Romaniei un alt primar de succes al tarii si anume marele Boc. 
    Oare sa se reuneasca tripleta BBB, Basescu, Blaga, Boc? Pe baza acestui rationament, ma intreb daca nu cumva acest scenariu nu e si in mintea jucatorului Basescu. Cum altfel si-ar mai asigura protectia daca reprezentantul pesedistilor ar castiga prezidentialele? 
    Nu de alta, dar daca Codruta a picat, Lazarica e pe faras iar Elena Udrea ajunge in puscarie in Romania si probabil se va sparge, pe fondul mentinerii cinstite si corecte a luptei impotriva coruptiei sa nu cumva sa se redeschida dosarele flotei, mosia Nana sau scandalurile legate de casa din Mihaileanu si creditul de la CEC.

sâmbătă, 6 octombrie 2018

Dezinformare sau ignoranta?

     E plin facebook-ul de distribuiri ale buletinului de vot editat si adnotat vis-a-vis de omisiunile voite ale politrucilor pentru a ne induce in eroare la referendum. Nu neg talentul autorului sau autorilor in ceea ce priveste aptitudinile informatice. Din pacate doar la atat se rezuma talentul. Lipsa cunostintelor de drept e scuzabila, insa nepriceperea, neinformarea, necitirea Constitutiei nu pot fi scuzabile. Mai mult decat atat propagarea unor astfel de imagini nu fac altceva decat sa manipuleze si sa dezinformeze. 
    Legea nu are numar pentru ca este Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei. Se adopta de Parlamentul Romaniei si se publica in Monitorul Oficial. Aceasta a fost publicata in M.O. nr. 798 din 18.09.2018. Cat despre ce Parlament a adoptat aceasta lege, intrebarea este halucinanta. Parlamentul European nu poate adopta legi de revizuire a Constitutiei Romaniei, ba de fapt al niciunui stat. Modificarea Constitutiei se poate face pentru unul sau mai multe articole. Acesta este motivul pentru care in buletinul de vot nu se trece intrebarea sau intrebarile, ci sunt prevazute in legea de revizuire. 
    Ce faceai daca buletinul de vot avea 79 de intrebari corespunzatoare celor 79 de articole modificate la referendumul din 2003? Probabil sarbatoreai si Pastele si Craciunul la sectia de votare. In ceea ce priveste afirmatia ca nu stii ce votezi, e adevarata doar daca nu te informezi. 
    In ce priveste scopul, motivele, interesul, cui serveste, etc. sunt alte discutii.

vineri, 5 octombrie 2018

Referendum.



    Legislația românească prevede trei tipuri de referendum național: unul este cel pe care îl convoacă președintele și prin care românii sunt chemați „să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, conform art. 90 din Constituție, al doilea pentru modificarea Constituţiei si al treilea pentru demiterea preşedintelui, în cazul unei proceduri de suspendare a acestuia, votată de Parlament.
    Primul are caracter consultativ, iar efectele sale sunt indirecte, asa cum a fost cel convocat in 2009 de Basescu referitor la Parlamentul cu 300 de alesi. Cu toate ca are caracter consultativ, pentru faptul ca reprezinta vointa populara, exista recomandarea punerii in practica neexistand insa un termen limita de aplicare.
    Cel de-al doilea, se organizeaza in conformitate cu art. 150 din Constitutia Romaniei, atunci cand sunt propuneri de revizuire a acesteia. Un exemplu in acest sens este referendumul pentru familia traditionala initiat inca din 2016 de catre Coalitia pentru Familie, prin strangerea a 3.000.000 de semnaturi in vederea propunerii de revizuire a Constitutiei. Modificarea solicitata constand in redefinirea familiei care se întemeiază în urma căsătoriei între „un bărbat și o femeie”.  
    Despre al treilea nu mai este cazul sa discutam, se stie ca protagonist a fost Basescu care a ramas pe post datorita boicotarii referendumului.
    Atat referendumul pentru revizuirea Constitutiei cat si cel pentru demiterea presedintelui, au caracter decizional si efecte imediate.